E complicat să te măriţi într-un autobuz şcolar, să cari mereu un munte de cărţi după tine sau să ştii să diagnostichezi hepatita. Şi totuşi, există şi avantaje. De pildă, acela de a juca în Tron: Legacy.
PLAYBOY
Olivia Wilde
Da, ador chestia asta! Avantajul filmelor cu multe cascadorii este că mă bucur de experienţele sportive de care nu am avut parte niciodată în liceu. Eram tocilara de la teatru şi mi-am invidiat întotdeauna prietenii din echipele de hochei şi de fotbal. Aveau o relaţie atît de specială cu antrenorul lor, care îi susţinea şi le striga: „Cred în tine! Du-te şi înhaţă-i, tigrule!” Acum, că lucrez cu echipele de cascadori din filme, în sfîrşit am ocazia să experimentez chestia asta. Poţi să apari pe platoul de filmare slabă şi costelivă, sau cu un corp alcătuit din 80% grăsime, iar ei îţi vor zice: „Poţi face cascadoriile astea!” Pentru actorii care nu au fost atleţi în liceu, e o senzaţie nemaipomenită.
PLAYBOY
Olivia Wilde
De fapt, costumul meu este cel mai tare şi mai coios lucru pe care l-am văzut vreodată. Şi nici nu arată foarte multă piele. Ar fi dificil să fii o stripteuză în costumul ăla, pentru că este aproape imposibil de dezbrăcat. Ar fi un striptease de trei ore şi ai avea nevoie de cel puţin cinci asistenţi pe scenă, alături de tine. De fapt, costumul meu este cel mai tare şi mai coios lucru pe care l-am văzut vreodată... este aproape imposibil de dezbrăcat. Ar fi un striptease de trei ore şi ai avea nevoie de cel puţin cinci asistenţi pe scenă, alături de tine.
PLAYBOY
Olivia Wilde
Nu prea multe, în nici un caz. Sînt sigură că noi toţi eram extrem de deshidrataţi, dar încerc să nu mă plîng de lucruri de genul ăsta. Sigur, a fost inconfortabil să port un costum strîmt de piele timp de patru luni şi jumătate, dar a fost în acelaşi timp o experienţă uluitoare. Aceste costume a fost create pe baza unei tehnologii noi. Şi se scanează trupul, apoi costumul este conceput în totalitate pe computer. A fost de parcă aş fi purtat o operă de artă.
PLAYBOY
Olivia Wilde
Îmi dorisem ca acest nume să reprezinte un omagiu dedicat scriitorilor din familia mea. Mulţi dintre ei se deciseseră să-şi publice cărţile folosind pseudonime. Am un bunic care şi-a schimbat numele în James Helvick şi a scris romanul Beat the Devil, din care s-a făcut un film cu Humphrey Bogart în rolul principal. Mi s-a părut dintotdeauna că e atît de romantic să ai un pseudonim. Sincer, nu m-am gîndit că oamenii o să îl considere un nume sexy, în ideea de „She’s wiiiild!”. De cîte ori se scrie un articol despre mine, titlul este de obicei o poantă legată de numele meu, ca de exemplu „Born to Be Wilde” sau „Take a Walk on the Wilde Side” (rîde). Nu mă deranjează; pur şi simplu, nu este un lucru la care l-am anticipat atunci cînd mi-am ales numele.
PLAYBOY
Olivia Wilde
Nu cred că încercam să combat ceva anume. În mod sigur, nu mă răzvrătisem împotriva familiei mele. Într-un fel, ăsta era omagiul adus unei familii cu un spirit foarte aventuros şi independent. Locuiam în New York, unde e destul de uşor să faci pe dementul. Dacă aş fi locuit în Omaha, sigur că nu aş fi avut atîtea ocazii. La scurt timp după declaraţia lui Megan, un scenarist al serialului House care e, totodată, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei mi-a desenat un bou moscat pe oglinda din cabină şi a scris dedesubt: SALVEAZĂ-MĂ, OLIVIA! TE ROG, SĂRUTĂ-TE CU MEGAN!
PLAYBOY
Olivia Wilde
E acelaşi secret pe care îl aplic şi atunci cînd joc într-un film ca Tron şi mă prefac că pilotez un avion. Actoria este actorie. Nu e ca şi cum m-aş juca pe mine însămi cea mai mare parte a timpului şi m-aş depărta de asta atunci cînd sărut o femeie. E distractiv să joci lucruri care-s diferite de felul tău de a fi.
PLAYBOY
Olivia Wilde
Teoretic, da, dar eu nu spun niciodată despre mine că sînt o prinţesă. Din cînd în cînd, primesc mailuri care mi se adresează cu „Principessa.” Chestiile astea au venit odată cu norocul de a intra într-o familie interesantă cu un trecut îndelungat. Îmi place istoria Europei, de aceea e incitant să reconstitui arborele genealogic al familiei noastre pînă în secolul al XIV-lea şi chiar mai demult. Cîţi oameni pot să spună: „Castelul ăsta a aparţinut familiei noastre încă din 1400”?
PLAYBOY
Olivia Wilde
Dar nu ne-am dorit asta. Autobuzul era unicul loc unde puteam fi complet singuri. Nunta a fost secretă, şi am vrut s-o facem într-un loc unde ne puteam ascunde cu cei mai buni prieteni ai noştri. Era vorba despre intimitatea promisiunii pe care am făcut-o. Cînd merg la nunţi, accentul se pune de obicei pe petrecere, pe ornamente, pe rochie şi pe aranjamentele florale. Nunta noastră nu dădea importanţă chestiilor ăstora. Acum, pe bune, ne-am logodit la Burning Man. Am fost hipioţi. Am locuit timp de cîteva luni în autobuzul ăla.
PLAYBOY
Olivia Wilde
Mi s-a părut o formulare inteligentă, spirituală. Există moduri mult mai plictisitoare de a complimenta pe cineva. Se întîmplă rareori ca actorii din industria filmului că se complimenteze unul pe altul. Sînt sigură că n-are de gînd să le facă nici un rău boilor moscaţi. La scurt timp după declaraţia lui Megan, un scenarist al serialului House care e, totodată, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei mi-a desenat un bou moscat pe oglinda din cabină şi a scris dedesubt: SALVEAZĂ-MĂ, OLIVIA! TE ROG, SĂRUTĂ-TE CU MEGAN!
-Continuarea în ediţia tipărită-
Interviu de: Eric Spitznagel; traducere şi adaptare de Lorena Lupu